În 2019, 1,27 miliarde de persoane din întreaga lume vorbeau engleza fie nativ, fie ca a doua limbă, urmate îndeaproape de cele 1,12 miliarde de vorbitori de chineză. A treia limba cel mai des vorbită după numărul de persoane este hindi, una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Indiei; urmată de spaniolă și de franceză.
Preocuparea deprinderii unei limbi străine de către cei mici este populară în rândul părinților din România. Pe de altă parte, de exemplu, pentru copiii din alte culturi dominante – precum SUA sau chiar Marea Britanie, să studieze o limbă străină este, într-adevăr, o noutate. O noutate plină de provocări, dar care promite beneficii nenumărate despre care vom discuta în acest articol.
De ce atât de intens dezbătut subiectul învățării unei limbi străine?
Dacă, în urmă cu 30 de ani, în România, o limbă străină era văzută drept “o poartă către o meserie”, astăzi, rolul și beneficiile acesteia s-au schimbat. O limba străină este percepută, în contextul lumii deschise în care trăim, drept un pașaport către multiculturalitate, adaptabilitate și integrare socială. O limba străină amplifică, astăzi, setul de soft skills de care un copil are nevoie pentru a se transforma într-un adult complet, sigur pe sine, cu gândire critică, empatie și capacitate de a internaliza și accepta alteritatea.
De ce copiii care învață limbi străine sunt mai inteligenți?
Felul în care vorbim oglindește modul în care gândim.
Studiile asupra bilingvismului au cunoscut o amploare deosebită în ultimii 20-30 de ani, toate confirmând, irevocabil, modul în care deprinderea unei limbi străine este o experiență care modelează creierul copilului.
Tocmai de aceea, grădinițele și școlile au ales să dezvolte programe educative în care predarea se face în limba maternă corelată cu o limba străină (“dual-language” sau “two-way immersion programs”) sau exclusiv într-o limbă străină, pornind de la ipoteza că efortul de a alege constant limba potrivită la momentul potrivit reprezinta o „gimnastică mentală” pentru bilingvi, ceea ce le oferă o practică suplimentară în concentrarea atenției.
Dacă, de exemplu, un copil spune mamei „la revedere” și apoi, la intrarea în clasa, își salută profesorul în limba engleză, înseamnă că începe să exerseze abilitatea cortexului de a schimba sarcinile/competentele. Practic, creierul inhibă o sarcină perceputa ca fiind naturală și dă flux liber alteia, diferită față de cea naturală.
Acest joc mental antrenează funcția executivă a cortexului, ce reprezintă baza gândirii creative.
Beneficiile confirmate ale deprinderii unei limbi străine în copilăria timpurie
Copiii care învață două sau mai multe limbi străine de la vârste fragede au:
1 . Capacitatea de a învață și de a înțelege mai rapid informația nouă
Cercetările arată că bebelușii cu vârsta mai mică de un an care trăiesc într-un mediu bilingv, prezintă modele cognitive diferite în creierul lor în comparație cu monolingvii. De fapt, unii cercetători susțin că cel mai bun mod de a avea copii mai deștepți este să îi expui la mai multe limbi când sunt mici.
2 . Abilități crescute de rezolvare a problemelor (legate direct de creativitate) și capacitatea de a identifica și de a valorifica oportunități de carieră mult mai generoase decât copiii care nu studiază limbi străine.
3 . De asemenea, cunoașterea altor limbi poate ajuta copilul să fie mai adaptabil în diferite medii, provocare specifică, de altfel, diverselor instanțe profesionale în care va fi pus de-a lungul vremii.
4 . Cu ani în urmă, se credea că învățarea unei a doua limbi va fi o sursă de confuzie pentru un copil. Acum, cercetările asupra testelor standardizate în SUA, arată că studiul unei limbi străine îmbunătățește și performanțele în limba maternă. Alte cercetări arăta cum copiii care învață o a doua limbă, încep să citească mai devreme, iar avantajul crește cu cât sunt expuși mai devreme la a doua limbă. În plus, la testare, copiii bilingvi au fost mai buni la identificarea propozițiilor incorecte din punct de vedere gramatical decât cei monolingvi.
5. Au capacitatea ridicată de empatie și de integrare în culturi noi. Limbile ajută copiii să dezvolte o apreciere pentru lumea din jurul lor și pentru alte culturi decât ale lor. Îi ajută să-și dea seama că există mai mult decât ceea ce știm.
Dr. Katherine Kinzler, de la Universitatea Cornell, a testat copii monolingvi și bilingvi, cerându-le să explice o situație din perspectiva interlocutorului lor. Copiii din medii bilingve au avut performanțe mai bune decât copiii monolingvi. După cum explică dr. Kinzler, „copiii din medii multilingve au deja experiențe sociale și, aproape inconștient, iau în considerare universul celorlalți. Ceea ce înseamnă că un copil bilingv se gândește cine vorbește limba, cui i se vorbește, și dacă acel cineva înțelege sau nu limba.
Descoperă AICI când și cum poate începe copilul tău învățarea unei limbi străine.
